am invatat sa fiu sincera cu mine, si sa vad ca unii oameni nu sunt ceea ce par a fi ..trist insa adevarat..uneori poti trai in iluzie mult timpa, fara sa-ti dai seama ce vrei? cine esti? merita sa imparti un timp in care individualismul este la el acasa ..mi-am raspuns, adanc, in inima, sincera ..nu!
Prieteniile adevarate, profunde, pline de sacralitate, devotament, daruire neconditionata ..sunt comorile inimilor noastre ..uneori se face curatenie in cufar, pentru a putea vedea mai clar cine iti este devotat si cine nu ..
Dragii mei, daca-i aveti pretuitii, daca nu, lasa-ti sa plece in lumea lor ..nu vor intelege nimic din ceea ce tu esti ..voi trai superficial si in dorintele lor, vor asculta, insa nu cu toata inima, vor darui, insa nu cu totul, vor vedea insa nu cu ochii inimii ..doua lumi, doua timpuri care se intersecteaza, ca mai apoi sa-si ia fiecare zborul spre El insusi, spre Imbratisarea Eternitatii dumnezeiesti..