luni, 10 septembrie 2012

"And sometimes, I allow myself to imagine that each moment in which we love well by simply being all of who we are and being fully present allows us to give back something essential to the Sacred Mystery that sustains all life." Oriah Mountain Dreamer
Intuitie = a sesiza ceva in mod nemijlocit fara rationament; a descoperi brusc, revelatoriu, in aparenta nepregatit, un adevar, o solutie a unei probleme; a cunoaste un "obiect" dintr-o data. Este acea stare de A STI. "Doresc sa va impartasesc o serie de idei care sa va dea o conceptie clara si inteligenta despre adevarata viata spirituala. Cred ca va dati cu totii seama ca pentru a crea si trebuie sa creati daca vreti sa traiti, trebuie sa va cultivati propriul punct de vedere, propriile tendinte, propriile capacitati. Acesta este motivul pentru care doresc sa trezesc in fiecare din dumneavoastra vocea aceea, care e singurul ghid spiritual adevarat, ce va ajuta sa creati. Vocea - este indemnul Spiritului, Eu-lui Unic, Scanteia Divina ce exista in fiecare si care nu este sesizabila datorita naturii noastre inferioare. Multi dintre dumneavoastra prefera a copia - este desigur o cale mult mai usoara. Multi prefera doar sa urmeze. Ei gasesc ca e mult mai usor, in loc de a cultiva propriile tendinte, propriile calitati, propria natura, sa urmeze orbeste pe un altul. Aceasta atitudine insa inabusa vocea de care vorbesc. Ea este numita Vocea Intuitiei. Cultivand aceasta voce pana cand ne devine ghid spiritual, descoperim SCOPUL si lucram neincetat pentru atingerea lui. Acum, care este scopul acesta? Pentru mine el este: vreau sa fiu adevarul Ultim. Vreau sa fiu o stare in care sa stiu, prin mine insumi, ca am obtinut, ca am ajuns, ca sunt acel adevar, astfel ca toate micile tulburari, micile suparari ale vietii - desi ele au valoarea lor - sa nu ma rastoarne, sa nu imi acopere viziunea adevarului. Si fiind acest adevar, eu voi fi in acelasi timp, ceea ce doresc: Pacea, perfecta liniste a mintii si a emotiilor. Acesta este scopul meu. Primul lucru esential deci, este amplificarea in fiecare din noi a acestei voci, care se face auzita din cand in cand in fiecare din noi. Cultivand intuitia insa trebuie sa invatam a gandi si a actiona independent. Cultivarea intuitiei inseamna o viata conform cu legile ei. A imita nu are nimic de-a face cu frumosul; arta nu consta in copierea Naturii, ci in simbolul acestei Naturi, pe care ea o reprezinta. Astfel, fiecare din noi trebuie sa fie un asrtist, un artist care el insusi creaza. adevaratii marii artisti, adevaratii marii Maestri, nu au simtul exclusivitatii, ei intruchipeaza toate lucrurile si fac parte din toate lucrurile. Si noi trebuie sa fim astfel, pentru a putea produce perfectul. O gradina plina numai cu trandafiri, oricat de frumoasa ar fi, e monotona. Puteti avea cei mai frumosi trandafiri, de multe feluri si culori, dar daca toti sunt trandafiri, gradinii ii lipseste o anumita frumusete. Avem tendinta, prin rationalismul nostru, sa credem ca suntem diferiti de ceilalti oameni; tratam lumea ca pe ceva existent in afara noastra si devenim astfel exclusivisti in felul de a privi lucrurile. Atitudinea noastra devine o atitudine ce omoara in loc sa creeze atunci cand avem aceasta viziune limitata, astfel de idei inguste. Treziti in fiecare din voi aceasta voce, vocea intuitiei, care sa va conduca de-a lungul drumului ce doriti sa-l urmati. Aceasta inseamna viata, aceasta inseamna calea creatiei. Caci atata timp cat ascultati de aceasta voce, de aceasta intuitie, nu puteti gresi. Incercand a copia insa, mergeti gresit. Eu va pot expune idealul meu de adevar, de pace perfecta, de iubire pura, voi insa singuri trebuie sa aspirati sa ajungeti. Eu pot sa stabilesc principiile adevarului, intuitia insa, trebuie ca voi sa o dezvoltati. Numai astfel veti ajunge acolo unde toti ne vom intalni. Cultivand intuitia veti inlocui omul obisnuit si mediocru din dumneavoastra, cu un om ce descopera cai noi in viata. Nu veti mai orbecai fara tinta de-a lungul cararii altora. Intuitia aceasta, vocea adevaratului vostru Eu trebuie sa se poata exprima, iar pentru aceasta este necesar sa fie realizata o perfecta armonie, un perfect echilibru intre minte si emotii. Intuitia va va conduce la Spirit. Cand vom reusi sa armonizam sentimentele noastre puternice cu mintea, prin purificarea lor, atunci vom auzi aceasta voce, aceasta intuitie, care este a umanitatii si nu apartine nici unei fiinte. Trebuie sa aveti sentimente puternice de fericire, de gingasie, de iubire pura. Cineva care nu are sentimente deloc, este o fiinta nemaleabila si indiferenta care nu poate crea sau construi nici in afara sa, nici in interiorul sau. Sentimentele trebuie sa le elevam transformandu-le, ca ele sa devina fine si perfecte. Cu cat aveti mai multe sentimente cu atat e mai bine, principalul insa devine controlul. Trebuie sa invatati sa le controlati. Parerea ca nu trebuie sa avem sentimente si emotii este absurda si nespirituala. Cu cat ele sunt amplificate in sufletul vostru, cu atat e mai bine, dar trebuie sa le controlati pentru ca astfel veti suferi. Daca nu le controlati, va indepartati de Intuitie. Noi toti tindem sa devenim asemanatori aceluiasi tip, fiinta-sablon, sa ne adunam in jurul aceleiasi persoane, temandu-ne ca nu vom evolua daca nu apartinem uneia sau alteia dintre miscari. Dar ce este o evolutie? Numai propria voastra fericire! Evolutia este doar un simplu cuvant. Ce importanta are carei religii apartii, ce onoruri porti sau nu porti, de vreme ce esti cu adevarat fericit si iti poti pastra scopul cu desavarsire clar in minte. Imaginati-va, pentru un moment, pe Buddha si discipolii sai. Ei toti au avut un maestru, o tinta, un ideal, un model si aceasta era El. El era exceptia, floarea omenirii. Si totusi fiecare dintre ei era o scanteie de geniu, fiecare dintre ei avea in minte clar scopul, iar scopul era: a fi adevarul ultim."
O, oameni, îmbătaţi-vă cu nectarul iubirii divine. Staţi în preajma celor virtuoşi. Lăsaţi la o parte mânia, ataşamentul, lăcomia, mândria; îndepărtaţi-le pentru totdeauna din conştiinţa voastră. Slujiţi-L pe Dumnezeu, iubiţi-L pe Dumnezeu. Dizolvaţi-vă în strălucirea orbitoare a dragostei Sale.” „Voi dansa în faţa Celui ce mi-a fermecat Conştiinţa. Dansând şi dansând fără oprire, îmi voi încânta Iubitul. Îi voi simţi prezenţa îmbătătoare alături de mine. Voi prinde la glezne clopoţei care îmi vor striga dragostea. Voi purta ghirlanda care poartă amprenta Prezenţei sale. Lumea poate să vorbească la nesfârşit, dar eu voi merge şi mă voi aşeza în patul Preaiubitului meu. Eu, Mira, mă voi dizolva în strălucirea dragostei Lui.” Mira este considerată a fi o încarnare a iubitei zeului KRISHNA, RADHA. S-a născut în anul 1499 într-un sătuc numit Kurkhi, în Rajasthan, o regiune a Indiei. Părinţii ei (familia Ranthor din Merta) erau cunoscuţi drept adoratori credincioşi ai zeului VISHNU. Mira Bai a fost educată sub influenţa Vaishnava, conform căreia Vishnu este ipostaziat în cea de-a opta încarnare a sa, zeul Krishna. La vârsta de patru ani a asistat la o căsătorie a cărei procesiune se desfăşura chiar în faţa casei sale. Mirele era un bărbat foarte frumos. Văzându-l, Mira a întrebat-o cu inocenţa pe mama ei: „Cine este mirele meu?”, iar aceasta, mai în glumă, mai în serios, i-a arătat statuia lui KRISHNA şi i-a spus: „Iubita mea Mira, zeul KRISHNA - cel pe care îl vezi reprezentat în această statuie - este mirele tău.” Copila a început din acea clipă să adore reprezentarea zeului „cu o mie de iubite”. Petrecea ore în şir vorbindu-i lui Krishna, adorându-i imaginea, nedespărţindu-se nici măcar în timpul somnului de preţioasă statuetă. Dansa în jurul ei şi îi cânta imnuri tulburătoare de iubire, atingând adeseori stări extatice. „Aici este El, Cel care mi-a furat inima” Când Mira a ajuns la vârsta măritişului, tatăl ei i-a stabilit căsătoria cu regele Rana Kumbha din Chitore. Ca soţie, Mira a fost foarte supusă şi ascultătoare. Ea îndeplinea fără nici o rezervă poruncile soţului său. Însă în fiecare zi, după ce îndatoririle casei se sfârşeau, fugea la templul lui KRISHNA, unde începea să cânte şi să danseze plină de dor şi dragoste. Atunci KRISHNA prindea viaţă, îmbrăţişând-o, vorbindu-i sau fermecând-o cu sunetul magic al flautului sau. Mama lui Rana Kumbha, precum şi celelalte femei ale casei nu agreau calea pe care Mira păşise; ele îşi doreau să o convingă să o adore pe zeiţa DURGA. Dar Mira le-a spus: „Mi-am oferit deja viaţa iubitului meu, KRISHNA”. Ele au început atunci să conspire împotriva ei, defăimând-o. L-au anunţat pe Rana Kumbha că Mira are în secret un amant, că au văzut-o în templu cu acesta, că prin comportamentul ei Mira a adus o mare insultă reputaţiei familiei Rana. Din fericire, o apropiată a Mirei l-a oprit pe Rana Kumbha să facă ceva necugetat, vorbindu-i despre credinţa şi starea de devoţiune a Mirei faţă de KRISHNA. La lăsarea serii, Rana Kumbha a mers la templu. Auzind-o pe Mira vorbind, văzând-o dansând şi cântând, a întrebat-o: „Mira, cu cine vorbeşti acum? Arată-mi-l pe amantul tău”. Ea a răspuns: „Aici este El – Domnul meu – KRISHNA, Cel care mi-a furat inima”. Iubirea a preschimbat otrava în nectar Însă Rana Kumbha nu a fost convins şi a continuat să pună la încercare devoţiunea Mirei. Într-o zi, i-a trimis într-un coş o cobră cu mesajul că acolo se afla o ghirlandă de flori pentru KRISHNA. După ce a realizat baia ritualică, Mira s-a aşezat pentru rugăciune. A invocat prezenţa lui KRISHNA, după care a deschis coşul şi a găsit într-adevăr o statuetă cu KRISHNA şi o ghirlandă de flori. Altădată, Rana i-a trimis o cupă cu otravă cu mesajul că aceasta conţine nectar. Mira a oferit-o lui KRISHNA ca ofrandă şi apoi a băut-o. Pentru ea a fost un adevărat nectar. Într-o altă zi, se spune că Rana a trimis Mirei un pat de cuie pe care aceasta să doarmă. După rugăciune, Mira s-a aşezat pe patul de cuie, dar instantaneu cuiele s-au transformat în petale de trandafir. Singur Dumnezeu este etern Mira avea un mare respect şi o mare veneraţie pentru asceţii Indiei, SADHU-şii. Fără să o intereseze părerea lumii, ea vorbea adeseori cu ei şi îi considera drept adevăraţi sfinţi. Familia însă îi cerea să renunţe la toate aceste prietenii scandaloase. Ea a cerut atunci sfatul unui sfânt, Tulsidas Ji, care i-a spus: „Maeştrii autentici te învaţă că singura Iubirea lui Dumnezeu este unică şi nepieritoare, ca apropierea de Dumnezeu are cea mai mare importanţă, că în rest totul este supus schimbării, totul este trecător.” Într-o zi, un muzician celebru, Akbar a venit deghizat la Chitore pentru a auzi cântecele devoţionale şi inspiratoare ale Mirei, devenite cunoscute pentru frumuseţea lor. A intrat în templu şi a ascultat imnurile de adoraţie ale Mirei, iar sufletul său a fost profund mişcat de ceea ce auzise. Înainte de a pleca, a atins picioarele sfinte ale Mirei şi a aşezat în faţa statuii lui Krishna o ofrandă. Când Rana Kumbha a aflat despre aceasta, s-a înfuriat. El i-a spus Mirei: „Mergi şi aruncă-te în râu. Niciodată să nu-ţi mai arăţi faţa lumii. Mi-ai dezonorat familia”. Mira a dat ascultare cuvintelor soţului ei. Ea a plecat spre râu, dar pe drum, cântând numele lui KRISHNA, a intrat în extaz şi a început să cânte şi să danseze. Atunci KRISHNA a apărut în faţa ei şi i-a spus: „Iubita mea, viaţa ta cu acest soţ s-a terminat. Eşti liberă. Eşti a Mea. Mergi la templul lui VAJRA din Brindavan. Caută-mă acolo, iubita mea.” Mira a dat ascultare chemării divine. A început pelerinajul spre Brindavan. După un drum lung şi greu, a ajuns la destinaţie şi a găsit ceea ce căuta. KRISHNA i s-a revelat, şi în acel moment ea a atins eliberarea spirituală. A devenit repede cunoscută, iar locul în care se află a devenit loc de pelerinaj. Chiar familia sa a venit să o vadă, iar Rana Kumbha şi-a cerut iertare pentru greşelile sale din trecut. Mira s-a prosternat imediat în fata soţului ei. Într-o zi, Mira a dorit să aducă o ofrandă lui Jiva Gosain, conducătorul VAISHNAVA-ilor din Brindavan. Însă acesta a refuzat să o vadă, trimiţând vorbă că nu permite prezenta nici unei femei în preajma sa. Atunci Mira Bai a răspuns: „Orice om este PRAKRITI (energie). Doar KRISHNA este PURUSHA (Conştiinţa). Am venit azi numai pentru a şti dacă există un PURUSHA alături de KRISHNA în Brindavan”. Realizând că Mira este o femeie sfântă şi înţelegând mesajul ei, Jiva Gosain i s-a închinat. Faima ei s-a răspândit în toată India. Devoţiunea sa faţă de Iubitul ei KRISHNA era exemplară. Mira se afla într-o continuă comuniune cu Dumnezeu. Avea viziunea frumuseţii cosmice; pentru ea, totul era Dumnezeu. Cântecele Mirei au inspirat o mare iubire de Dumnezeu, o credinţă fermă şi mult curaj căutătorilor spirituali. „Am aruncat bijuteriile de perle şi coral şi m-am înfăşurat într-o ghirlandă de flori sălbatice. Cu lacrimile mele, am udat floarea dragostei pe care o sădisem în inimă. Acum floarea a crescut, iar parfumul ei se răspândeşte pretutindeni dând naştere fructelor binecuvântării, beatitudinii şi preafericirii.” „Oh! Sunt îmbătată de iubire! Nimeni nu-mi cunoaşte suferinţa. Odihna mea este dincolo de moarte. Cum aş putea dormi? Patul nupţial al Iubitului meu mă aşteaptă în mandala paradisului. Cum să ajung acolo? Atinsă de durere, am ales calea pelerinilor. Nici un vraci nu mă poate vindeca. O, Doamne, suferinţa Mirei va fi risipită doar când vraciul va fi Preaiubitul inimii sale.”
“Am găsit, da, am găsit fericirea Cuprinsă în nestimata Numelui său. Maestrul meu preaiubit mi-a oferit un cadou nepreţuit. Cu inima plină de dragoste, l-am acceptat. Am aflat ce căutasem de-a lungul nenumăratelor mele vieţi; Am pierdut această întreagă lume. Strălucirea nestematei nimeni nu poate să o ţină doar pentru el, Nimeni nu poate să o fure. Zi după zi ea creşte şi rupe orice zăgazuri. În corabia adevărului, condusă de Preaiubitul meu, Am venit în oceanul existenţei.” Mira Bai