miercuri, 14 septembrie 2011

Ating noaptea cu a ta privire.
Cuprind tacerea cu a ta iubire.
Zbor in mine, cu gandul la Tine.
Ascult in mine, soapta cupinderii Cerului-nstelat.
Minunea noptii, imi asterne in Suflet,
contopirea cu inima Tatalui Ceresc!
Dorul de stelele marii,
ma poarta in rostirea Glasului Sfant!
Esti aici, cu mine, in stelele-nemuririi vesnice!
Cuprinzi in mine clipa-prezenta in versuri scrisa.
Ma plec plina de umilinta, de iubire, de dor,
in fata Maretiei Celui care Toate le-a creat.
Ii multumesc Lui pentru manifestarea delicata,
plina de mangaiere, de finete, de puritate,
de contopire cu Ceea ce este,
noaptea cuprinsa, simtita,
imbratisata de prezenta Duhului Sfant!